Chocolate Pudding Cake

Reteta am gasit-o pe blogul Mayei (Maya's World). Pe blogul ei am gasit foarte multe retete de budinci de casa, dar cel mai mult m-a incantat  Chocolate Puddin Fudge, asta si pentru ca azi vroiam neaparat ceva cu ciocolata, mai festiv, ca doar e ziua mea de nume ...dar si rapid!

Tot pe blogul Mayei am gasit alte doua retete de budinci senzatioanale, care cu siguranta am sa le fac si eu, budinca de caramel si budinca de cocos!

Reteta Mayei a fost probata si de miha, de la  Dulciuri fel de fel. Miha a inlocuit migadale cu nuci ... ce dezmat!

Eu nu am urmat exact reteta Mayei, nu aveam migdale ...asa ca am inlocuit cu faina ... si ca la final sa am ceva dulce, care nu era nici budinca, nici ciocolata, nici prajitura ... era cate putin din fiecare! .."era" ... caci nu mai este ... dulcele brun s-a mirosit, s-a gustat .... si s-a halit!

Ingrediente:

80 grame zahar

50 grame unt

2 oua medii

250 ml lapte

70 grame faina***

20 grame cacao

1 lingura apa de trandafir(optional)

1 lingurita scortisoara

unt pentru uns

Am pornit cuptorul si l-am setat la o temperatura de 170 grade Celsius(foc mic).

Intr-un vas am amestecat bine untul cu zaharul, cu un mixer la viteza mai mica, apoi mai mare. 

Am adaugat ouale pe rand. Cand ouale s-au incorporat am adaugat treptat si laptele, avand grija sa mixez cu o viteza mai mica. Am adaugat compozitiei cate putin din faina*** amestecata cu cacaua si scortisoara. 

Am turnat in compozitie si putina apa de trandafir.

Compozitia rezultata am turnat-o in vase micute termorezistente, unse bine cu unt. S-au umplut 5 vase.

Am dat vasele la cuptor, pentru 30 de minute(timpul de coacere depinde de cuptor). 

Dulcegaria a fost gata cand deasupra s-a format o crusta si era desprinsa de marginea vaselor.

Absolut delicioasa dulcegaria aceasta! 

Dulcegaria facuta-n casa e cea mai buna, mai ales atunci cand o faci cu drag! ... si chef ... la mine-i musai chef ... caci fara chef , nu-i suflet ... iar fara suflet ... magia dispare si totul devine searbad!

***cand am sa mai fac acesta dulcegarie, am sa pun cu 2 linguri de faina in minus(20 de grame) pentru a obtine o dulcegarie cremoasa, de sa o savurezi cu lingura ... ca pe o budinca! ... dar am sa incerc si varianta cu migdale! ... migdale, care-s pe vine ... de Mos Nicolae!

Cine incerca reteta, sa reduca cantitatea de faina ... daca vrea ceva cu adevarat cremos si ciocolatos ...

In varianta prezentata parca mi-a iesit prea tare, nu a fost rea chiar deloc ... calda a mers de minune, cand s-a racit o puteai taia si servi ca pe o prajitura-budinca! In varianta asta am sa o mai refac, dar o voi coace intr-o tava intinsa si o voi servi rece, taiata cubulete.

____________________________________________________________

Azi, sa ma iertati daca am gresit reteta, am pus  prea multa faina ... dar uite si asa tot mi-a iesit ceva! ... o dulcegarie buna!

Nu-s experta, nici cu diploma si nici cu experienta de chef! ... apreciez toate comentariile la adresa retetelor-experiment pe care le postez. Unele dintre retete sunt mai greu de "digerat" (multe condimente si amestecuri exotice) ... altele mai usor!

Ma simt bine si fericita cand scriu cu entuziasm ce am facut, ce am gatit ... nu incerc sa reinventez roata ... pentru moment ma simt bine in postura si de blogger culinar de ocazie (culinar, da! culinar, ca despre mancare scriu ...)

Poate ati observat, ca modul in care imi prezint retele a evoluat, imagini mai clare, mai frumoase ... dar reale! Imi place sa fotografiez! ... pana si gaina din curte e imortalizata si chiar dovleacul meu de placinta a ajuns vedeta! ... iar prin acest blog reusesc sa prezint si imagini cu si despre mancaruri facute de mine cu pasiune, care intr-un fel sau altul ma reprezinta! ... imi reprezinta pasiunea pentru bucatarie si cea pentru arta fotografica.

Retetele nu sunt copy-paste de pe net... sunt scrise de mine, au la baza retete adunate de prin carti, de pe net sau de la prieteni, cunoscuti! ... si mereu scriu sursele retelor, unde nu apar surse ... inseamna ca sunt retete pe care le am de la mama, tata ... sau bunica!

Sunt voci, care condamna retetele ... putin imi pasa! o scriu ca sa stie si ei! ... ne-am nascut egali ... dar sa nu uitam ca suntem unici, aici e diferenta! ...

_________________________________________

La multi celor care astazi sabatoresc pe cineva sau ceva special din viata lor!

Spaghetti cu telina si sos de rosii

Ingrediente:

(4 portii)

400 grame spaghetti

400 grame pasta de rosii

400 grame cubulete de radacina de telina (cuburi de 5-7 mm)

(o telina mai mare)

2-3 catei de usturoi

5 linguri de ulei de masline

frunze de telina

sare grunjoasa, piper

parmezan

Se pun la fiert apa pentru paste. Cand apa a dat in clocot se adauga si sarea. Cand sarea s-a dizolvat, la circa 2 minute dupa ce a fost pusa in apa clocotita,  se adauga si pastele. 

Intre timp se pregateste sosul.

Intr-o tigaie se incinge uleiul de masline. 

Usturoiul zdrobit cu latul cutitului si curatat de coaja se arunca in uleiul incins. Se lasa circa 1 minut, cat sa se rumeneasca usor.  Peste se arunca cubuletele de telina. Dupa 1 minut se toarna sosul de rosii, plus 3-4 linguri de apa, daca sosul de rosii este prea gros.

Se lasa sa fiarba sosul cat cuburile de telina se inmoaie. 

Se da gust cu sare si piper. Se adauga sosului si cateva frunze de telina fin maruntite.

Pastele fierte se scurg de apa, pastrand o cana din apa in care au fiert. 

Pastele scurse se rastoarna, usor, peste sosul din tigaie. Se amesteca bine,  pana ce pastele sunt usor si egal unse cu sos. Daca pastele sunt prea uscate se toarna putin din apa pastrata (cea in care au fiert pastele ) ... dar cu masura, caci pastele trebuie sa fie usor imbaiate in sos ... si nu innecate in sos!

Se servesc presarate cu parmezan ... dar merg si simple!

Crap la cuptor

Sotul meu e pasionat de pescuitul pe balta ... ii place sa iasa la pescuit duminica de dimineata, la 4 e in picioare. Pescuitul e un bun prilej de a se odihni pe scaun la umbra, cu o undita in stanga si cu alta in dreapta ... mai si trage cate un pui de somn ... Ii place linistea de pe balta, cateva ore de relaxare totala, dar e cel mai fericit cand la sfarsit de zi vine acasa incarcat cu energie ... si cu cate un peste! 

I. al meu prinde si curata pestii, ii transeaza si ii pregateste .... de data asta eu a trebuit sa transez o aratare de peste 3 kg ... si mi-a dat muuult de furca... cu telefonul in mana, ca doar sotul meu trebuia sa-mi dea indicatii cum "sa dobor" pestele, si cu cutitul in alta am incercat eu sa-l transez . Uhhh! acum sotul meu mai are de ascutit un cutit ... si de varuit un perete ...

Important e ca am reusit in cele din urma sa transez pestele.

Din cateva bucati am facut o friptura simpla la cuptor, care a mers de minune cu o mamaliguta, un mujdei de usturoi si sos de legume.

Ingrediente:

1 kg crap

3 linguri ulei

1 ceasca de vin alb

1 ceapa

3-5 catei de usturoi

1 foaie de dafin

piper, sare

1 lingura de pasta de rosii

Crapul spalat si curatat l-am dat cu un praf de sare pe dinafar' si pe dinantru. L-am lasat sa sada 15 minute, timp in care am curat ceapa si am taiat-o julienne, usturoiul l-am zdrobit cu latul cutitului, am cautat in camara o sticla de vin alb si o sticla de pasta de rosii de la mama.

Am turnat peste peste vinul, sosul de rosii si uleiul, am asezat prinde bucatiile de peste ceapa, usturoiul si dafinul. I-am dat pestelui si un praf de piper. Am dat pestele la rece pentru cateva ore. 

Am setat cuptorul la o temperatura potrivita. Crapul cu tot cu marinata in care a sezut l-am dat la cuptor. Din cand in cand l-am udat cu sosul din tava. Am adaugat si putina apa, scazuse prea mult sosul din tava, iar pestele nu era inca bine facut.

L-am servit imediat ce a fost gata.

Imi place crapul foarte mult cu un sos de ardei, multa ceapa si pasta de rosii, adica plachia de peste, cum nasa mea face ...  fiecare cu ale lui, nu?