Lume, lume iata ca-mi arat si eu scrisul pe blog dupa o lunga absenta si uite ca am revenit cu o reteta noua pentru mine, o reteta de cornulete deosebit de gustoase, pe care le-am pregatit cu drag pentru familie si prieteni.
Reteta de cornuletele umplute cu rahat este o reteta de-a Panselutei, o prietena draga de la care am multe de invatat.
O reteta buna, foarte buna de cornulete umplute fie ele cu rahat, dulceata sau nuca am tot cautat in lung si lat pe bloguri. Am testat retete cu unt, cu untura ... dar parca nici una dintre retete nu era ceea ce mi-am dorit ... pana intr-o zi cand vizitand blogul Panselutei am gasit cornutelele ei bestial de gustoase si instant m-am indragostit de prima fotografie ... si sa nu mai spun de restul fotografiilor care arata pas cu pas cum se prepara minunatele cornulete.
Dupa ce am citit reteta de vreo 4-5 ori m-am pus pe treaba si urmarind pas cu pas reteta (pe care am trecut-o in caietul cu retete dulci, si i-am alocat si un numar 53, nu ca ar conta prea mult pentru voi acest detaliu ... totusi am simtit sa-l impartasesc). Armata cu faina cernuta(tinuta de cu seara la caldurica) , o cutie generoasa de rahat, untura de casa si unt bun si cremos m-am apucat de treaba. Am avut ceva treaba ... dar credeti-ma a merit, chiar a meritat ... au iesit cele mai bune cornutele umplute pe care eu le-am mancat vreodata.
Totusi am fost dezamagita de lamaile din comert! coaja nu are aroma fratilor!... iar zaharul vanilat prin care am dat cornuletele coapte ... nu l-am facut suficient de fin si atunci nu prea au avut aroma de vanilie cornuletele mele, totusi fragezimea, aroma untului si a rahatului au compensat lipsurile.
Pe viitor voi apela la site-urile specializate pentru a-mi lua coaja de lamaia sau si mai simplu o vizita in lamaiul de pe verenda socriilor, dar sa fie si coapte lamaile ... si zaharul il voi macina in masina antica si de demult a mamei, care face un zahar fin ... dar fin! asa cum trebuie.
Si desi cu reteta in fata am uitat sa ung cornuletele cu putin ou batut, data viitoare nu voi uita cu siguranta!
Va recomand cu mare drag reteta de cornulete bestial de gustoase ale Panselutei pe care o gasiti [aici].
Cornuletele Pansy (cum le spun eu) se pastreaza bine si dupa 3-4 zile, ba chiar devin din ce in ce mai bine pe masura ce zilele trec(Pansy mi-a scris ca vor fi mai bune pe masura ce zilele trec si mare dreptate a avut ... desi recunosc ca si proaspat scoase din cuptor nu-s rele deloc). Am pastrat cornuletele in cutii inchis etans, invelite frumos in servetele fine albe de hartie. Dupa cum ii spuneam si Panselutei, a doua zi nu mi-au ramas multe cornutele ... dar cele care au supravietuit le-am servit cu sotul meu la mic dejun sau in ceas de seara, dar recunosc ca fiecare a mai furat cate un cornulet din cutie. Ultimele cornulete le-a mancat sotul meu cu o pofta de neinvidiat pentru cei care tin la silueta si tot mormaind cat de bune sunt.
Panseluta pregateste felurite dulciuri si mancaruri care mai de care mai apetisante, dintre toate mi-a ramas in minte tortul Joffre, eu am testat si condimentul merken ... dar nu mai spun ca ultima reteta postata de Pansy mi-a lasat gura apa ...si anume o pizza in stil Chicago, de care-as vrea si eu!
Pansy iti multumesc din suflet pentru reteta si pentru toate sfaturile pe care mi le-ai dat
te pup si te imbratisez cu drag
Cat sunt de frumoase cornuletele! Multumesc ca ai trecut pe la mine, altfel nu le-as fi descoperit. Iti doresc tie si familiei tale Craciun fericit, cu multa dragoste si intelegere. Te imbratisez cu drag.
RăspundețiȘtergereda Rita, sa stii ca sunt frumoase cornuletele, dar ce gusoase mai sunt. cat de curand repet reteta Panselutei
Ștergeresarbatori fericite